Giorgio Campi


Giorgio Campi - Nèd a Milàn dal 1932, al s é pò trasferé con tótta la famajja a Bulåggna quand l avêva trî ân siché, adès ch’l é in pensiån, l é un poêta bulgnai. L à un stîl ch’l arcôrda un pôc Raffaello Baldini, poêta rumagnôl ed Santarcànżel ch’l é môrt dal 2005, e pròpi st ân l é quall ch’ai é vgnó fòra al prémm lîber, pén ed spîrit e irunî mo anc ed lôrgna e tristazza, ed Campi (Al sumarnaz, Bologna : Giraldi 2005). Sperän ch’l in póbblica di èter! - Nato a Milano nel 1932, si è poi trasferito con tutta la famiglia a Bologna all’età di tre anni per cui, adesso che è in pensione, è un poeta bolognese. Il suo stile ricorda un po’ Raffaello Baldini, poeta di Santarcangelo di Romagna scomparso nel 2005, proprio l’anno in cui è uscito il primo libro di Campi, pieno di spirito e ironia ma anche di malinconia e tristezza (Al sumarnaz, Bologna : Giraldi 2005). Speriamo che ne siano pubblicati altri!

 

Giorgio Campi al Cåurs ed Bulgnaiṡ 2007 - Giorgio Campi al Corso di Bolognese 2007

Giorgio Campi al Cåurs ed Bulgnaiṡ

Socuanti poeṡî ed Giorgio Campi brîṡa publichè, in escluṡîva pr al Sît Bulgnaiṡ - Poesie inedite di Giorgio Campi, in esclusiva per il Sito Bolognese! (2007)

Mîcio

- Parché vèt in gîr col gât in brâz?
- Parché ló an vôl brîṡa caminèr.
- Parché alåura t an al lâs a cà?
- Parché in cà da par ló al n i vôl brîṡa stèr.
- E parché alåura t an al dè da badèr?
- Parché l é un gât ch'al n é mégga tant biånnd,
i furastîr al n i pôl brîṡa supurtèr.
Èt finé o èt quèl èter da dmandèr.
- Scûṡum bän tant, a n vlêva mégga dsturbèr...
- Capé mîcio,
stà mò bunén che adès al s lâsa andèr.

 

Cunfidänza

Al mî gât al dà pôca cunfidänza,
i furastîr pò ai guèrda mèl;
anc con mé däl vôlt l à un môd ed fèr
ch'am fà quèṡi incazèr

parché, se ló an n à brîṡa vójja
e magâra l à anc bèle magnè,
al ciâpa l óss e bèl bèl al s n in và fòra,
che té puvrén t è un bèl da ciamèr.

Al traplån

Pirån al camarîr dal ristorànt
al m à cuntè che la polizî
l'à truvè una cà d apuntamänt
int una stanzia såura l'ustarî.

Bèla nutézzia da purtèr in gîr,
mo s'i al san anc i can
ch'ai êra un traplån int l'ustarî,
a n cardrî mégga ed ṡbalurdîr.

Guèrda ch'a n sån mégga nèd ajîr,
a l savîv da quant ân int la mî pôrta
di traplón a i n avän dû o trî?

Quant al caṡén in vatta al'ustarî,
vût ch'a t al dégga cum al và a finîr?
I l avérren, i al sèren, e i al tåurnen a avrîr.
Ch'i fan pò acsé par fèr dla confuṡiån.

Se nå che caṡén êl? Fâm bän capîr.

 

Còffi

- Té Cofferati t al cîam Còffi?
- Bän parché, cs'ai é da maravières.
Al Presidänt däl Naziån Uné
cum s ciâmel secånnd té?
As ciâma Pòchet Còffi.
- Mo ché Pòchet Còffi
as ciâma Còffi Annàn!
- Parché, mé cs'òja détt? Quand a dscårr
stà bän aténti, bazurlån.

Basòt

Èt mâi frecuentè un can basòt?

Mé a in ò cgnusó ón pasè la guèra,
al srà stè al quarantasèt o l quarantòt.

Par quall ch'a pòs dîr mé,
l à un môd ed fèr ch'al pèr un ucaròt;
mo par fôrza puvrén, l é acsé bâs,
as pôl dîr ch'l à al cunplès dal basòt.

Mo al quèl pió grèv ch'ai pséss capitèr
ch'l é pò anc un fastîdi corporèl,
l é cal môd ed sfarghèr
al pistulén par tèra tótt al dé.

E té t rédd?
Am piaṡrêv ch'at capitéss a té.

 

Ritrât

E dåpp a dîṡ minûd
ch'avêven fât cgnusänza
la sô ignuranza,
fêrvida, radichè, sänza speranza,

l'avêva travalichè in abundanza,
i lémmit, in veritè,
abastanza limitè
dla mî toleranza.

Giorgio Campi con Dagnêl Vitèli al Cåurs ed Bulgnaiṡ

Giorgio Campi con Dagnêl Vitèli al Cåurs ed Bulgnai 2007
Giorgio Campi con Daniele Vitali al Corso di Bolognese 2007


Giorgio Campi, Al sumarnaz. Poesie in dialetto bolognese, Bologna : Giraldi 2005; ISBN 8889435321

Mo che sumarnâz ch’l é l òmen!

Dal 2005, Giorgio Campi l à publichè al sô prémm lîber: l é un volumàtt cinulén, con såul 144 pâgin, mo in scadagnónna ai é una bèla poeṡiôla murdänta in bulgnaiṡ, e as pôl dîr che, nonostànt al stîl tótt personèl e intimésstic, Campi al fâga dla créttica sozièl: sé parché, in pió ed dscårrer dla vétta e dla môrt tulàndesla anc con nòster Sgnåur, l à dedichè ón di sû pîz anc al Presidänt dal Cunsélli, un’ètra ai bunbardamént americàn, es al dscårr dl òmen in generèl, ch’l é apónt cal sumarnâz ch’as dîṡ int al téttol. A nuèter as é d avîṡ che ste libartén żâl an pòsa brîṡa manchèr int una bibliotêca bulgnaiṡa cum và, e grâzie ala sô sustanza e ala sô fåurma al s fà anc pardunèr l’urtugrafî un pô fâta a sô môd e socuanti parôl inventè (pr eṡänpi *matacchiòn). Fôrza Żôrż, che st èter lîber al srà bèl cme quasst mo magaradío int l’urtugrafî lesicogrâfica!

Nel 2005, Giorgio Campi ha pubblicato il suo primo libro: è un volumetto di sole 144 pagine, ma ciascuna reca un bel componimento salace in bolognese e si può dire che, nonostante lo stile individuale e intimistico, Campi faccia anche della critica sociale: sì perché, oltre a parlare della vita e della morte prendendosela anche con nostro Signore, ha dedicato uno dei pezzi al Presidente del Consiglio, un’altra ai bombardamenti americani, e in generale tratta dell’uomo, giustappunto quell’asinaccio cui si allude nel titolo. A noi pare che questo libretto giallo non possa mancare in una biblioteca bolognese coi fiocchi e, grazie a sostanza e forma, si fa perdonare anche l’ortografia un po’ casalinga e qualche parola inventata (come *matacchiòn). Forza Giorgio, il prossimo libro, bello come questo, magari sarà nell’ortografia lessicografica!

Socuanti poeṡî tôlti da ste lîber - Alcune poesie tratte dal libro

Serenitè

A stän däli åur a sêder fianc a fianc,
sänza mâi avrîr båcca inción di dû,
mé a päns ai mî fât, ló al pänsa ai sû.

Intànt al zîl l é sänper pió turchén
äl faravå
ṅni äl fan un gran caṡén
i rundanén i ṡvêrslen come mât,

mé a sån cuntänt, ló l é sudisfât,
csa vlîv mò de pió da un òmen
e da un gât.

Sistêma universèl

L’é la môrt ch’la mantén
al sistêma universèl
int un bèl ecuilébbri regolèr,
mo par fôrza,
pr ògni strèla ch’la s inpéjja
ai n é un’ètra ch’la se ṡmôrza.
Pänsa che guâi
s’an s muréss mâi;
pänsa al zîl che caṡén
s’an fóss mâi môrt ne un palpastrèl
ne un pasarén.

Bunbardîr

I americàn felîz e cuntént
i an dsfât mèż månnd coi sû bunbardamént.

E con quasst, cs’ai é da protestèr?
Ognón l à i sû balén particolèr.

A té pr eṡänpi: at pièṡ d andèr al mèr?
A låur ai pièṡ d andèr a bunbardèr!


 Ala prémma pâgina
Và só