La Bâla dal Bulgnai

 

La Bâla dal Bulgnaiṡ


La Bâla dal Bulgnaiṡ l é al nómm ch'i s én dè i fât gèner ch'a vdî in stäl fotografî: l é un grópp d amîg inamurè d Bulåggna ch'i fan l èṡen e al bòja par salvèr al pió ch'as pôl dla nòstra cultûra, ch'la séppa al dialàtt, la mûṡica tradizionèl, i môd ed dîr, la leteratûra eczêtera. L ôrghen ufizièl dla Bâla l é pròpi Al Sît Bulgnaiṡ, mo i nûster, ch'a psî vàdder in tanti pâgin a preṡentèr di lîber, urganiżèr di cûrs ed dialàtt, rezitèr, cantèr e vî ed ste pâs, bän e spass i s câten anc par fèr una bèla bṡbòcia. Qué a i vdî tótt al Pånt dla Biånnda in mèrz dal 2010 - La Compagnia del Bolognese è il nome che si sono dati informalmente i personaggi che vedete in queste fotografie, un gruppo di amici innamorati di Bologna che fanno di tutto per salvare quanto più si può della nostra cultura, dal dialetto, alla musica tradizionale, ai modi di dire, alla letteratura ecc. L'organo ufficiale della Balla è proprio Il Sito Bolognese, ma i nostri, che potete vedere in tante pagine mentre presentano libri, organizzano corsi di dialetto, recitano, cantano e così via, spesso e volentieri si ritrovano anche per stare in compagnia. Li vedete qui al Ponte della Bionda nel marzo 2010.

 

Da man drétta a man stanca - Da destra a sinistra: Fausto Carpani, Luigi Lepri, Daniele Vitali, Roberto Serra, Stefano Rovinetti Brazzi, Aldo Jani, Gianni Cavriani, Amos Lelli, Ermanno Stagni e Davide Lazzari.

Tótt in vatta al Pånt dla Biånnda! - Tutti sul Ponte della Bionda!

E pò int al sô prè - E poi sul vicino prato

A magnèr insàmm al såu arżdåuri - A mangiare con le consorti

(Fotografî ed - Fotografie di Claudio Girardi, Via Vittorio Veneto 16, Bologna, telefono 051/6490102, www.fotogirardi.it )


Comunichèt dla Bâla dal Bulgnaiṡ såura äl dichiaraziån ed Franchén Falsàtt, publichè int al giurnalén "Al Pånt dla Biånnda" int l autón dal 2011

"Non molto a posto"

Avîv preṡänt chi fenòmen che, sänza savair un azidóll d una matêria, i in bacâjen ufindànd quî ch'i én d un èter parair? Pr al dialàtt a in avän bèle cgnusó e stè mò da sénter l'ûltma ch'la s é stè cuntè da socuànt amîg. Int un cunvàggn póbblic sól dialàtt (e brîṡa al'ustarî), ón ed sti fenòmen l à détt: "...chi si occupa della grammatica del dialetto bolognese o della sua sintassi non è molto a posto!". Pò, brîṡa cuntänt, al i à ażuntè: "...voler aggiustare accenti, fonetiche e quant'altro, vuol dire mortificare un qualche cosa di cui nessuno ne aveva mai avuto bisogno". Tant par tachèr, al sostantîv fonetica a n s pôl brîṡa adruvèr al plurèl in itagliàn, parché ògni längua ed fonetica l'in à såul ónna, e l'é la sô prunónzia. Dånca, secånnd ste fenòmen, di sugèt cómm la Coronedi, Gaudenzi, Ungarelli, Mainoldi, Menarini, Canepari, e tant èter sienziè dal dialàtt, i srénn sunè.

Alåura, ragâz, divartäṅnes con un esperimänt e di eṡénpi ed traduziån: "Vado a Bologna" Vâg a Bulåggna; "Vai a Bologna?" T vè a Bulåggna? Äli én traduziån da sumâr, vaira? Sé, parché tótt a savän ch'as dîṡ A vâg a Bulåggna, Vèt a Bulåggna? E quasst csa vôlel dîr? L é sänpliz: che al dialàtt bulgnaiṡ, cme tótti äl länguv, mo pròpi tótti, l à la sô gramâtica col såu raiguel, èter che bâl! E pò: "...voler aggiustare accenti, fonetiche vuol dire mortificare..." búmm, un èter bèl ciòc! Alåura, par scrîver "cugino" in dialàtt, cum faréggna a fèr da capîr la difaränza con "cuscino"? E s'a scrivéssen mel cusa sréll, "male" (mèl), "miele" (mêl) o "mille" (méll)? Zertón i dîṡen pò: "Ma si capisce dal contesto della frase!" E chi fangén ed Caṡèla che socuànt ân fà i tachénn a inparèr al dialàtt pròpi grâzie a "chi accenti e fonetiche" e adès, da grand, i al dscårren ala perfeziån? E chi tant żûven ch'i an inparè grâzie a un lîbr ed gramâtica in ónng' ân ed Cûrs ai Alemân? Par cal sugèt là, dichiarè int un cuvàggn pr al dialàtt, i arénn da èser "mortificati"!

Mo al bèl al vén adès. S-ciarän mò al mistêri e livän só al sipèri. Savîv chi l é cla bèla mâcia ch'l à détt stäl frèṡ publicamänt, dnanz a tótt? L é al presidänt dl'Associazione Culturale Dialettale "L Archiginèṡi". Sé, avî capé bän. Nuèter a n vlêven brîṡa craddri, mo l é pròpi acsé. Dånca, quî ch'i i dan ed tótt i tâi pr insgnèr al dialàtt a cínno e żûven adruvànd i uṡvéi ed tótti äl länguv cómm la gramâtica, i srénn... "non molto a posto". Chisà se cal presidänt l à mâi sintó dîr che una längua brîṡa bacajè da di żûven la và al gabariòt. Chisà. Alåura cs'avaggna da cunclûder? Pôvra Associazione Culturale Dialettale! Pôver sòzi dl Archiginèṡi ch'i vôlen bän al dialàtt! Zêrt i n sran brîṡa tótt prezîṡ a cal presidänt parché, pr eṡänpi, stramèż a låur ai é di poêta, scritûr e apasiunè preziûṡ cme l ôr dal dṡdòt ch'i n s insugnarénn mâi d ufànnder chi s dà da fèr pr al dialàtt.

Écco l'ûltma: i s an anc détt che cal presidänt an sà brîṡa dscårrer al nòster dialàtt. Tant é vaira che al dîṡ Archiginêṡi con la E asrè, cum i dîṡen quî che al dialàtt i n l an mâi biasè gnanc in fotografî. Intinimôd nuèter andän d lóng a zarchèr d insfilzèr int l'uraccia ed socuànt żûven al dialàtt bulgnaiṡ, parché par tgnîrel d'acât a cardän ch'as èva da fèr acsé. E se cal presidänt l avéss vójja d inparèrel anca ló, nuèter, anc se "non molto a posto", a sän qué con i nûster bón riṡultèt, con cal pô d esperiänza e con cla "grammatica, accenti e fonetica" che a ló i i dan tant fastîdi. Zêrt che al presidänt d un'Associazione dialettale l arêv d'avair di guâi pió grand, vaira? Pazénzia pûr.

La Bâla dal Bulgnaiṡ - Aldo Jani, Amos Lelli, Daniele Vitali, Fausto Carpani, Federico Galloni, Gianni Cavriani, Luigi Lepri, Roberto Serra, Stefano Rovinetti Brazzi


Ala prémma pâgina
Và só